Ce e mai convenabil să deschizi în sat – gospodăre țărănească, întreprindere individuală sau SRL?

Ce e mai convenabil să deschizi în sat – gospodăre țărănească, întreprindere individuală sau SRL?

Alegerea formei juridice de organizare a afacerii depinde de scopurile urmărite, planurile trasate,  posibilitățile financiare și nu  în ultimul rând de domeniul de activitate.

Fiecare din aceste forme are atât avantaje, cât și dezavantaje.

Gospodărie Țărănească (de fermier)

Gospodăria țărănească (de fermier) (în continuare GȚ), este o întreprindere individuală, bazată pe proprietate privată asupra terenurilor şi asupra altor bunuri, pe munca personală a membrilor unei familii (membri ai gospodăriei ţărăneşti), având ca scop obţinerea de produse agricole, prelucrarea lor primară, comercializarea cu preponderenţă a propriei producţii agricole. Gospodăria ţărănească (de fermier) se poate constitui şi dintr-o singură persoană fizică. Numai gospodăriile ţărăneşti (de fermier) pot desfăşura activitate individuală de întreprinzător în agricultură.

Avantaje:

  • Simplă de înregistrat  la Agenția Servicii Publice (ASP), ;
  • Impozitare unică – impozit pe venit agricol (de regulă , 7% din venituri (art. 15 cod fiscal), dar, în dependență de anumite circumstanțe, pot fi aplicate și alte cote de impozitare);
  • Poți beneficia de suport financiar din partea statului prin intermediul diferitor instituții și programe destinate special gospodăriilor țărănești;
  • Nu ai nevoie de capital social;
  • Poți folosi terenul propriu sau arendat;
  • Poți angaja membri ai familiei fără contract individual de muncă (simplifică birocrația).

Dezavantaje:

  • Răspunzi cu tot patrimoniul tău personal (risc personal);
  • Nu poți desfășura alte activități comerciale non-agricole;
  • Mai puțin atractivă pentru parteneri sau investiții externe.

Întreprindere Individuală (ÎI)

Întreprinderea individuală este întreprinderea care aparţine cetăţeanului, cu drept de proprietate privată, sau membrilor familiei acestuia, cu drept de proprietate comună. Patrimoniul întreprinderii individuale se formează pe baza bunurilor cetăţeanului (familiei) şi altor surse care nu sunt interzise de legislaţie.  Întreprinderea individuală se echivalează cu întreprinzătorul individual.

Pentru întreprinderile individuale, avantajele și dezavantajele sunt aceleași ca și în cazul GȚ. E important să se țină cont că ÎI nu poate desfășura activități agricole ori după cum s-a menționat  anterior, numai gospodăriile țărănești (de fermier) pot desfăşura activitate individuală de întreprinzător în agricultură. Respectiv, ÎI în mediul rural ar fi potrivită pentru servicii mici, așa activități cum ar fi : reparații, frizerie, magazin local, transport, tâmplărie etc.

Societate cu Răspundere Limitată (SRL)

Societatea cu răspundere limitată este societatea comercială cu personalitate juridică al cărei capital social este divizat în părţi sociale şi ale cărei obligații sunt garantate cu patrimoniul societăţii. Societatea poate fi constituită de unul sau de mai mulți fondatori persoane fizice și/sau juridice cărora legea nu le interzice acest lucru. Numărul de asociați într-o societate nu este limitat, excepție fiind cazul societăților care constituie vehicul investițional conform art. 2 din Legea nr. 181/2023 privind serviciile de finanțare participativă, unde numărul de asociați nu poate fi mai mare de 200.

Ar fi potrivită  pentru activități comerciale mai mari.

Avantaje:

  • Răspundere limitată doar în limita capitalului social. Totuși aici sunt și excepții, or în caz de insolvabilitate, în anumite circumstanțe, asociații SRL și organele de conducere, pot fi atrași la răspundere subsidiară pentru datoriile întreprinderii. Astfel, noțiunea de ”răspundere limitată”, nu trebuie percepută ca una absolută.
  • Poți avea unul sau mai mulți asociați;
  • Mai credibilă pentru parteneri, instituții financiare, investitori ș.a.;
  • Poți desfășura aproape orice tip de activitate (inclusiv agricolă);
  • Poți deduce cheltuieli, TVA etc.

Dezavantaje:

  • Contabilitate mai complexă;
  • Impozitare standard (12% pe profit);
  • Proceduri mai birocratice decât GT sau ÎI de luare a deciziilor.

În concluzie, reintegrăm ce s-a menționat chiar la început - alegerea formei juridice de organizare a afacerii depinde de scopurile urmărite, planurile trasate, posibilitățile financiare, domeniul de activitate ș.a. Respectiv, înainte de înregistrarea unei afaceri urmează să analizați minuțios și să dați răspunsuri la toate aceste întrebări.