Schimbările climatice ca fenomen la nivel global și regional afectează tot mai multe țări ale lumii, iată de ce devine o prioritate majoră elaborarea și respectarea unor măsuri integrate și vaste de adaptare la noile condiții.
Republica Moldova este extrem de vulnerabilă la schimbarea climei și este una dintre cele mai dezavantajate ţări din Europa. În acest context, Unitatea Consolidată pentru Implementarea Programelor IFAD în cooperare cu Ministerul Agriculturii Dezvoltării Regionale și Mediului şi Agenția Națională de Dezvoltare Rurală (ACSA), au elaborat și lansat un set din 15 ghiduri practice privind adaptarea sectoarelor agricole la schimbările climatice.
Publicațiile lansate au un aspect practic și vin să răspundă la exigențele cu care se confruntă producătorii agricoli, astfel că ghidurile oferă răspunsuri la întrebările legate de adaptarea proceselor de producere. Echipa de autori și experți a Agenției Naționale de Dezvoltare Rurală (ACSA), implementatorul Proiectului „Elaborarea și editarea publicațiilor în vederea promovării rezilienței sectorului agricol la schimbările climatice și organizarea instruirilor în domeniul reabilitării ecologice a terenurilor agricole și în domeniul zootehnic”, prin suportul metodologic și financiar al Fondului International pentru Dezvoltare Agricolă (IFAD), în cadrul Programului Rural de Reziliență Economico-Climatică Incluzivă (IFAD VI), implementat de UCIP IFAD, au prezentat în cadrul unui eveniment public ghidurile practice în domeniile adaptării sectoarelor agricole la schimbările climatice.
Victor Roșca, director UCIP IFAD, a specificat că titlurile lansate sunt dedicate unei probleme globale care se regăsește în agenda tuturor guvernelor din toată lumea.
„Ghidurile elaborate cuprind un spectru larg de informații pornind de la cele practice, experiență și cercetare și sunt dedicate mediului agricol, fermierilor, APL, instituțiilor de stat, dar și tinerilor care doresc să lanseze afaceri în sectorul agricol. Problema abordată trece ca un fir roșu prin toate ramurile principale ale agriculturii, iar limbajul utilizat este unul accesibil, astfel că oricine poate să folosească publicațiile date și să aplice recomandările expuse de grupul de experți, care a muncit enorm de mult. Publicațiile vor fi distribuite organizațiilor, structurilor federative și instituțiilor de profil”.
Autorii susțin că, în contextul sporirii conștientizării problemelor legate de sectorul agricol și protecția mediului înconjurător, ghidurile întrunesc o serie de recomandări și bune practici în zootehnie, apicultură, piscicultură, horticultură și legumicultură.
Rodica Reșitca, șef Secția știință, educație și extensiune rurală, MADRM a comunicat că este important ca un număr cât mai mare de fermieri să aibă acces la aceste informații astfel ca, măsurile adoptate să soluționeze problemele existente în fiecare sector în parte.
Evenimentul de lansare care s-a desfășurat pe online a adunat peste 80 de persoane interesate care au recunoscut că există o necesitate și o lipsă acută de informații și recomandări practice pentru cei care muncesc în diferite ramuri agricole.
Anatolie Fală, a exprimat speranța că aceste publicații vor aduce plus valoare producătorilor care le vor studia și se vor strădui să se adapteze noilor schimbări de mediu, dar și vor fi mai pregătiți pentru a face față provocărilor care ne așteaptă.
„Broșurile informative sunt destinate în egală măsură atât producătorilor agricoli care practică agricultura de mai mulți ani, cât și pentru cei începători, cuprinzând o serie de fotografii care ajută la identificarea diferitor boli și dăunători. Țin să remarc că, o problemă destul de complicată la care încă nu a fost identificate soluții o reprezintă reciclarea ambalajelor de la produsele de uz fitosanitar pe care le utilizează fermierii și răspunsurile nu trebuie să vină doar de la instituțiile de stat, dar și de la utilizatori. Trebuie să asigurăm că aceste recipiente nu vor nimeri și nu vor polua mediul”.
Titlurile publicațiilor au la bază reziliența climatică și agricultura ecologică. Preocupările experților au fost orientate și spre subiecte ce țin de înierbarea terenurilor agricole, înființarea perdelelor forestiere de protecție și colectare a apei de ploaie în sectorul agricol, cultivarea culturilor cu potențial energetic și producerea de biomasă pe terenuri degradate și surse de energie regenerabilă pentru sectorul agricol. Domeniile protecției integrate a culturilor agricole și reabilitarea ecologică a terenurilor agricole, la fel, se regăsesc în titlurile publicate.
Participanții au adresat o serie de întrebări, dar și au venit cu comentarii asupra recomandările expuse în ghidurile lansate. Totodată, experții care au participat la elaborarea materialelor informative și-au exprimat încrederea că bunele practici vor ajuta fermierii să se integreze în contextul schimbărilor climatice cu pierderi minime.
