Schimbările climatice afectează tot mai mult la nivel global și regional. De aceea, elaborarea și respectarea unor măsuri de adaptare la noile condiții devin indispensabile.
În acest context, la data de 27 octombrie 2022, a fost organizată o instruire pentru reprezentanții autorităților publice locale din raionul Hîncești, cu tema „Reabilitarea ecologică a terenurilor prin înființarea perdelelor/plantațiilor forestiere de protecție și reabilitarea învelișurilor de ierburi”.
La eveniment au fost instruiți de către consultanții naționali, reprezentanți a 30 de primării din raion. De asemenea aceștia au aflat despre posibilitățile de finanțare care pot fi obținute cu suportul Unității Consolidate pentru Implementarea Proiectelor IFAD (UCIP IFAD).
Prezent la eveniment, expertul în schimbări climatice și director interimar al Institutului de Ecologie și Geografie, Iurie Bejan, a relatat despre schimbările climatice de pe teritoriul Republicii Moldova, impactul acestora asupra comunităților și măsuri de diminuare.
„În ultimii ani pe teritoriul țării noastre se înregistrează noi recorduri termice. Astfel în anii 2020-2021, temperatura medie anuală s-a mărit cu 3,2 O C comparativ cu media din ultimii 30 ani. Asistăm la schimbări climatice prin aridizarea climei. Temperaturile devin tot mai mari în perioada caldă a anului asistăm la instalarea valurilor de căldură care vin din zona Africii de Nord. Ceea ce se răsfrânge și asupra precipitațiilor. Astfel se întâmplă că timp de câteva ore poate cădea norma lunară de precipitații. Caracterul dat nu permite infiltrarea și acumularea apei, respectiv tot se canalizează în scurgere și nu se reușește acumularea rezervelor de apă. Respectiv pe lângă faptul că agricultura trebuie adaptată în funcție de noile condiții climatice, este nevoie să avem și o infrastructură corespunzătoare pentru a acumula apele. Împădurirea, în primul rând a versanților, deoarece copacii diminuează cu 40% viteza de așezare a particulelor de ploaie și ar reține o cantitate mai mare de apă, care se infiltrează în sol”, explică expertul.
Ion Sîrbu, șef al Direcției Agricultură și Alimentație al Consiliului Raional Hîncești, menționează că la nivel raional se observă conștientizarea necesității măsurilor de reabilitare a terenurilor.
„La noi în raion în ultimii ani atât primarii, cât și agricultorii manifestă interes sporit față de posibilitățile de înființare a fâșiilor forestiere de protecție, însă se ciocnesc mereu în lipsa finanțelor. La seminarul de astăzi au aflat de la specialiști cum și în ce mod ar putea fi susținuți dar și despre impactul pozitiv al înierbării și fâșiilor forestiere asupra comunității.”
Ion Sîrbu, șef al Direcției Agricultură și Alimentație al Consiliului Raional Hîncești
Petru Maistru, consultant național privind reziliența la schimbările climatice, în cadrul Unității Consolidate pentru Implementarea Programelor IFAD, a ținut să remarce principalele oportunități de finanțare pentru autoritățile publice locale, dar și pentru agenții economici.
„UCIP IFAD oferă granturi destinate restabilirii învelișului vegetal natural și a productivității solului, care contribuie la creșterea rezilienței la schimbări climatice ale comunităților rurale, terenurilor agricole și ecosistemelor.”
Petru Maistru, consultant național privind reziliența la schimbările climatice, UCIP IFAD
Mai multe detalii despre posibilitățile de finanțare puteți găsi accesând următorul link.
Unele localități din Hîncești, ca satul Mingir, au reușit să planteze fâșii forestiere de protecție, pe care le-au prezentat colegilor în cadrul părții practice a seminarului.
Vizitarea fâșiei de protecție din satul Mingir, raionul Hîncești
Mai mulți primari spun că își doresc să aplice aceste practici și în localitățile lor. Una dintre ei fiind Tatiana Buruiană, primar a satului Mereșeni.
„Intenționăm să aplicăm și noi la aceste programe, deoarece conștientizăm faptul că fâșiile forestiere sunt vitale pentru comunitatea noastră, având efecte favorabile și asupra temperaturii, umidității, solului şi culturilor agricole. În ultimii ani fâșiile pe care le avem sunt supuse unei degradări accelerate. De aceea ne dorim să le reînnoim și reabilităm. În perdelele de protecție din satul nostru predomină nucul, însă am vrea să plantăm alte specii, mai rezistente și cu impact mai bun asupra solului.”
